Vernisaj VIITORUL MEMORIEI/Vernissage The Future of Memory

Ore de deschidere: 20-27 ianuarie, 12:00-18:00 Atenție! nu există lift. Accesul la mansardă se face pe trepte. / Continues from January 20-27, open daily from 12-6pm Not wheelchair accessible!

20 ianuarie, vernisaj expoziție ORA 19.00, Casa Filipescu-cesianu, Calea Victoriei 151

Exhibition Vernissage, January 20, 7pm, Casa Filipescu-cesianu, Calea Victoriei 151

Expoziţia include imagini de lucrări făcute de artişti de renume internaţional care au trăit sau au fost martori ai pogromului de la Bucureşti, devenind marcaţi pe viaţă de scenele pe care le-au văzut. Aceste imagini sunt expuse pentru prima oară în România.

EN

The exhibition features images of works displayed for the first time in Romania, produced by internationally renowned artists who lived and witnessed the legionar rebellion and the Bucharest pogrom of January 1941, remaining marked for life by these experiences.

Hedda Sterne

Archival photograph of painting by Hedda Sterne from the “Memories of Romania” series: The Bathroom (1942) © The Hedda Sterne Foundation, Inc. | Licensed by ARS, New York, NY | Photograph by Peter A. Juley & Son

Hedda Sterne – imagini ale celor 20 de desene şi colaje realizate între anii 1937 şi 1941, înaintea plecării ei din România spre New York. Desenele reprezintă peisaje urbane ale Bucureştiului,.din perioada respectivă.

Hedda Sterne (4 august 1910 – 8 aprilie 2011) a fost o artistă prolifică, născută în Bucureşti. Sterne a început educaţia sa formală artistică în Viena în anul 1920 şi a continuat-o la Paris în anii 1930, unde a participat la expoziţii ale suprarealiștilor. În urma emigrării sale în Statele Unite în anul 1941, după pogromul de la Bucureşti şi ameninţarea tot mai mare a războiului în România, ea a devenit un membru activ al şcolii din New York. Lucrările lui Sterne au fost expuse în peste 40 de expoziții solo, multe la Galeria lui Betty Parsons, şi mai mult de 70 de expoziţii de grup în muzee şi galerii în SUA şi în străinătate. De-a lungul carierei sale de optzeci de ani, practica artistică al lui Sterne a fost o cale de descoperire în care opera sa prolifică ar sfida orice clasificare unică. Ea a spus odată „folosesc munca mea pentru a intra în întrebările profunde ale existenţei. Viaţa mea este o operă de artă”. Stilurile variate şi fluide ale Heddei Sterne reflectă această filozofie artistică de „flux” şi o distinge pe Sterne ca o figură unică în istoria artei secolului XX

EN

Hedda Sterne – 20 images of drawings by Hedda Sterne, made between 1937 and 1941, before her departure from Romania to New York.  The drawings represent urban landscapes of Bucharest from that period.

Hedda Sterne (August 4, 1910–April 8, 2011) was a prolific artist born in Bucharest, Romania.  Sterne began her formal artistic education in Vienna in the 1920s, and in Paris in the 1930s, where she exhibited with the Surrealists. Following her emigration to the United States in 1941, after the Bucharest pogrom and the increasing threat of war in Romania, she became an active member of the New York School. Sterne’s work has been shown in more than 40 solo exhibitions, many at the Betty Parsons Gallery, and more than 70 group exhibitions in museums and galleries in the U.S. and abroad. Throughout her eight-decade-long career, Sterne’s artistic practice was a path of discovery in which her prolific oeuvre would defy any single categorization. She once said, “I use my work to delve into the deep questions of existence. My life is a work of art.”  Hedda Sterne’s varied and fluid styles reflect this artistic philosophy of “flux,” and distinguish Sterne as a unique figure in the history of 20th century art.

Marcel Iancu

Marcel Incu, Fără titlu, 1940-1942, creion pe hîrtie sau acuarelă | Marcel Janco, Untitled, 1940-1942, pencil on paper or watercolor

Marcel Iancu – imagini ale desenelor şi  acuarelelor făcute de artist în anul 1942 în Palestina, după ce a emigrat din România în 1941. Lucrările reprezintă scene din timpul pogromului şi rebeliunii legionare.

Marcel Iancu ( 24 mai 1895, Bucureşti – 21 aprilie 1984, Ein Hod Israel) a fost pictor, arhitect şi eseist originar din România, stabilit ulterior în Israel. A absolvit Academia de Arhitectură din Zürich în anul 1917. A studiat pictura cu Iosif Iser. Încă din anii liceului scoate împreună cu Tristan Tzara şi Ion Vinea revista „Simbol” (1912).  Sosit la Zürich în 1915, pentru a studia arhitectura la Institutul Politehnic, frecventează reuniunile artistice de la Cabaretul Voltaire, unde îl cunoaşte pe Hans Arp şi se reîntâlneşte cu Tristan Tzara, participând la iniţierea mişcării dadaiste. În 1922 revine în România, devenind unul dintre promotorii artei de avangardă. În 1941 se stabileşte în Palestina. Pe  Marcel Iancu îl găsim în orice istorie a artei moderne ca iniţiator al dadaismului, împreună cu Tristan Tzara, ca promotor al avangardei şi ca arhitect care a conceput primele locuinţe moderne din Bucureşti în perioada 1925-1935. Îl găsim în licitaţii de tablouri, piese de recuzită teatrală, obiecte de design interior şi mobilier. Cu alte cuvinte, îl găsim ca pion principal din istoria modernităţii româneşti şi europene.

EN

Marcel Janco – images of the 40 watercolors made by the artist in 1942 in Palestine, after emigrating there from Romania in 1941.  The works represent scenes from the legionar rebellion and the pogrom.

Marcel Janco (May 24, 1895 – April 21, 1984) was a Romanian and Israeli visual artist, architect and art theorist. He was the co-inventor of Dadaism and a leading exponent of Constructivism in Eastern Europe. In the 1910s, he co-edited, with Ion Vinea and Tristan Tzara, the Romanian art magazine Simbolul. Janco was a practitioner of Art Nouveau, Futurism and Expressionism before contributing his painting and stage design to Tzara’s literary Dadaism. He parted with Dada in 1919, when he and painter Hans Arp founded a Constructivist circle, Das Neue Leben.
Reunited with Vinea, he founded Contimporanul, the influential tribune of the Romanian avant-garde, advocating a mix of Constructivism, Futurism and Cubism. At Contimporanul, Janco expounded a “revolutionary” vision of urban planning. He designed some of the most innovative landmarks of downtown Bucharest. He worked in many art forms, including illustration, sculpture and oil painting.
Janco was one of the leading Romanian Jewish intellectuals of his generation. Targeted by antisemitic persecution before and during World War II, he emigrated to British Palestine in 1941. He won the Dizengoff Prize and Israel Prize, and was a founder of Ein Hod, a utopian art colony, controversially built over a depopulated Palestinian Arab village (itself relocated to Ein Hawd).

Willy Pragher

Willy Pragher, fotografii, 21 - 24 ianuarie, Bucureşti, 1941 Willy Pragher, photographs, January 21-24, Bucharest, 1941

Willy Pragher – proiecţie a celor 52 de fotografii făcute între 21 şi 24 ianuarie pe străzile Bucureştiului, documentând rebeliunea legionară şi violenţele stradale, inclusiv cartiere evreieşti unde multe case şi prăvălii au fost devastate.

Willy Pragher (4 mai 1908, Berlin – 25 iunie 1992, Freiburg) a fost un reporter-fotograf german care a făcut multe fotografii în România. A copilărit la București, în casa bunicului, un faimos negustor de blănuri de lux, Moritz Sigmund Prager, unul dintre stâlpii bisericii romano-catolice din București. Opera sa, de aproximativ un milion de fotografii, se află la Arhivele de Stat Freiburg și cuprinde aproximativ 6 000 de negative pe sticlă, 27 000 de diapozitive, 110 000 de fotografii (pozitive) pe hârtie și câteva sute de mii de negative de film. S-a dedicat fotografiei încă din adolescență, iar la vârsta de 16 ani publicase deja prima broșură de fotografii realizate în România. Și-a petrecut tinerețea în Germania și România, iar în anul 1939, înaintea izbucnirii războiului, a devenit fotograf și grafician al Societății Românești de Distribuire a Combustibilului din România. Din 1932 pâna în 1939 a fost fotoreporter liber-profesionist în Berlin, perioadă în care și-a schimbat numele din Prager (numele de fată al mamei sale) în Pragher, întrucât un cunoscut cântăreț evreu de cuplete purta acelaşi nume – motiv pentru care autoritățile naziste îl verificau.

EN

Willy Pragher – projection of the 52 photographs taken by the photographer on the streets of Bucharest between January 21-24, documenting the legionar rebellion, street violence, and the devastation of the Jewish neighborhoods where numerous shops and houses were vandalized and destroyed.

Willy Pragher ( May 4, 1908 –June 25, 1992) was a German photo reporter who made numerous photographs in Romania.  He grew up in Bucharest, in his granfather’s home, who was a famous fur merchant, Moritz Sigmund Pragher., one of the pillars of the Romanian-Catholic Church.  Willy’s oeuvre, of approximately one million photographs, are located in the State Archives of Freiburg, and it contains 6000 glass plates, 27000 slides, 110,000 paper photographs, and several hundred thousands negatives.  He devoted himself to photography since his youth, and by the age of 16 he had already published his first broscure of photographs produced in Romania.  He spent his childhood and youth in Germany and Romania, and in 1939, before the outbreak of war, he became the photographer of the Romanian Society for the Distribution of Natural Gas in Romania.  From 1932-1939 he was a freelance photo-reporter in Berlin, the smae period during which he changed his name from Prager to Pragher because a well-known Jewish singer was named the same, a reason for which he was searched by the Nazi authorities several times.

Alte lucrări:

– Leon Misosniky – o selectie de desene şi picturi, create între anii 1937 – 1942;

– filmul Fragments of a Life, de Olga Stefan/Miklos Klaus Rozsa/Gabi Basalici făcut pentru expoziţia eponimă care a avut loc la Tranzit.ro Iaşi, în iunie 2016;

– filmul realizat de Romulus Balasz, Miklos Klaus Rozsa, Olga Stefan, Ileana Szasz, si Vârsta4

– o arhivă de cărţi, texte şi scrisori produse de martori şi supravieţuitori, multe dintre ele necunoscute publicului.

Leon Misosniky (1921-2007) face parte dintr-o generaţie a supravieţuitorilor, purtând o natură asemănătoare lui Icarus, supuşi încercărilor de a depăşi atrocităţile incoerente ale secolului 20, în căutarea unei realităţi mai profunde. În cazul lui Leon Misosniky, această realitate este arta: pictura, sculptura, scris, colaj. Universul lui, compus din personaje de la Icarus la dragoni chinezi, este universul unei specii sofisticate, ce transcende între Est şi Vest în căutarea de a depăşi contextul creat de incidentele istorice şi personale.

EN

Additional works include:

– Leon Misosniky – a selection of original paintings and drawings produced betwen 1937 and 1942;

– the video Fragments of a Life produced by Olga Stefan/Miklos Klaus Rosza/Gabi Basalici for the eponymous exhibition that took place in June 2016 at tranzit.ro/Iasi;

– the film produced by Romulus Balasz, Miklos Klaus Rozsa, Olga Stefan, Ileana Szasz, and Vârsta4;

– an archive of books, texts, photographs and letters produced by witnesses and survivors of the Bucharest pogrom, mostly heretofore unknown to the public at large.

Leon Misosniky – (1921-2006) is part of a generation of survivors, with an “Icarus” nature that spread their wings, trying to surpass the incoherent atrocities of the 20th century, in search of a reality larger than life. In Leon Misosniky’s case, that reality was art: painting, sculpture, writing, collage.  His universe, from Icarus to Chinese dragons, is that of a sophisticated species, transcending from East to West in search of expansion, beyond contexts contorted by historical and personal incidents.

O selecţie din materialele de arhivă expuse: /A selection of works displayed in the archive:

Jurnal 1935-1944, Mihail Sebastian
The Seamstress, Sara Tuvel Bernstein
The Long Balkan Night, Leigh White
Orasul Macelului, Filip Brunea Fox
Noapte de Pogrom, Scarlat Callimachi
Despre pogromul de la Bucuresti, text de Marcel Iancu, introducere de Vlad Solomon
The Balkan Trilogy, Olivia Manning
Baroane, Tudor Arghezi
Journal de Guerre, Rene de Weck
Cartea Neagra, Matatias Carp
Art Album, Leon Misosniky
Art Album, Marcel Janco