29 iulie – performance Viitorul Memoriei – ora 11:00

Tur ghidat al orașului și al ghettoului din Chișinău cu Maria Axenti, artistă și cercetătoare a istoriei relațiilor interetnice în Chișinău

Holocaustul din Basarabia și ghetoul din Chișinău sunt evenimente prea puțin cunoscute în istoria locală și internațională. Atrocitățile față de populația evreiască au fost ascunse, negate și ignorate pe parcursul mai multor decenii. Chișinăul, care avea o populație multi etnică, majoritar evreiască, astăzi abia de mai poartă memoria acestei comunități. Această hartă, elaborată pentru
proiectul „Viitorul Memoriei” in colaborare cu Asociatia Oberliht, urmărește scopul de a readuce în narativul urban istoria mai rar povestită despre destinul greu al comunității evreiești de la Chișinău.

Viitorul Memoriei_harta_p1-2_v2 (2)

Still, Natan de Paul Duane/David Cairns, Anglia, 2013
Jeno Janovics, Un Pathe Maghiar, de Bálint Zágoni (Romania/Ungaria, 2011)

ZPAȚIU, STRADA ALEXEI ŞCIUSEV 103
ORA 18:00 – PROIECȚIE DE FILME

Natan, de Paul Duane/David Cairns (Marea Britanie, 2013), 66 min, documentar, în engleză

ÎN PREMIERĂ ÎN ROMÂNIA SI REPUBLICA MOLDOVA

Bernard Natan, originar din Iaşi, ar putea fi descris ca unul dintre părinţii cinematografiei franceze. Cum a ajuns să fie uitat complet, mai ales în Franţa? Cum se face că atât de puţină atenţie a fost acordată carierei acestui pionier şi interpret al începuturilor porno gay şi BDSM? De ce a fost numele de Bernard Natan şters din istoria cinematografiei, în ciuda faptului că el a dominat industria de film francez pentru mare parte din anii ‘20 şi ‘30? David Cairnes şi Paul Duane au excavat o poveste extraordinară, care îşi propune să rescrie istoria cinematografiei europene.

LOCAȚIE: APARTAMENTUL DESCHIS (PIAȚA BUCUREȘTI 68) LA ORA 21:30

Jeno Janovics, Un Pathe Maghiar, de Bálint Zágoni (România/Ungaria, 2011), 62 min, documentar, în maghiară cu subtitrări în română

Un documentar despre Jenő Janovics, unul dintre cei mai cunoscuţi cineaşti maghiari de la începutul secolului XX. În anul 1913 şi-a deschis propriul studio de film şi, fiind unul dintre primii în domeniu care au adus pe ecran opere literare, a devenit în scurt timp faimos, bogat şi unul dintre cei mai invidiaţi cetăţeni ai oraşului Cluj. După primul război mondial, grație averii și influenţei sale, investește sume imense pentru salvarea companiei sale cinematografice – investiții uriaşe pentru acea vreme și pentru zilele noastre.