– Edgar Hilsenrath
Un val de extremism de dreapta, xenofobie, naţionalism, rasism şi antisemitism inundă din nou ceea ce credeam că sunt societăţi deschise şi democratice, încolţindu-ne pe noi toţi şi toate, saturând interacţiunile sociale cu frică şi ură faţă de „celălalt” – inamic invizibil şi adesea imaginar, care se schimbă odată cu interesele politice dominante. De generaţii întregi, metodele utilizate pentru a elimina „istorii incomode” din versiunea oficială a istoriei au inclus marginalizarea şi ştergerea totală a urmelor lăsate de populaţii care perturbă mitologia dominantă a constructelor identitare naţionale.
Una dintre cele mai puternice exemplificări ale acestei metode de eliminare se regăseşte în urmările Holocaustului în Europa de Est. În proiectul nostru, ne concentrăm atenţia asupra regiunii României şi fostelor Basarabia şi Bucovina: peste 500 000 de evrei şi romi au fost exterminaţi în această regiune în timpul celui de-al Doilea Război Mondial; cu toate acestea, în locul comemorărilor ca formă de transmitere către generaţiile viitoare şi ca formă de respect pentru memoria persoanelor masacrate, uitarea istorică şi politică îngroapă în continuare urmele impactului uriaş a ceea ce a fost cândva o co-prezenţă culturală înfloritoare. Oraşe întregi, cartiere, cimitire şoptesc despre absenţa locuitorilor din acele vremuri…
Pentru a contracara această tendinţă de ştergere şi îngropare şi pentru a pune în discuţie mecanismele uitării care încă funcţionează în această regiune, am iniţiat proiectul Viitorul Memoriei – o platformă transnaţională şi interdisciplinară dedicată memoriei Holocaustului, incluzând evenimente şi expoziţii organizate în oraşe unde au avut loc pogromuri sau deportări. O arhivă centralizată a tuturor materialelor produse în aceste expoziţii şi evenimente, precum şi în proiecte viitoare, va fi organizată sub forma unui website cuprinzător, care va include şi conţinut generat de utilizatori.
Misiunea acestui proiect este de a face cunoscut publicului trecutul țărilor implicate și trecutul fiecărui oraș, reactivând memorii prin intermediul artei contemporane și media, legând trecutul de prezent, documentând mărturiile ultimelor supravieţuitoare şi ultimilor supravieţuitori, personalizând istoria prin istorii orale, creând legături între oameni și deschizând spațiile publice spre dezbatere și înțelegere reciprocă. Proiectul funcționează, de asemenea, ca model pentru dezvoltarea unei conştiinţe mai profunde prin acțiune, unde instituţiile şi organizaţiile partenere locale își asumă responsabilitatea de a lucra cu/despre trecutul orașului lor, opunându-se astfel creșterii naționalismului, antisemitismului și urii etnice, conectându-se în același timp între ele prin preocupări comune.
În romanul „1984”, George Orwell scria: „cine deţine controlul asupra trecutului, deţine controlul asupra viitorului”. Ne propunem să deconstruim orice discurs excluziv care încearcă să ne controleze trecutul. Ne propunem să dezvăluim pluralitatea istoriilor care alcătuiesc trecutul, să transmitem aceste experienţe personale către generaţiile viitoare, să învăţăm împreună din ele şi să le folosim pentru a contura un viitor mai bun. Astfel, Viitorul Memoriei devine o luptă împotriva uitării şi un depozit public de amintire.
Platforma Viitorul Memoriei va fi lansată în Bucureşti, în luna ianuarie, în perioada care coincide cu comemorarea pogromului de la Bucureşti din 1941. Expoziţiile următoare au loc în Oradea şi Cluj la finalul lunii mai, în Iaşi la finalul lunii iunie şi în Chişinău la final de iulie.
Text de Olga Stefan
An avalanche of right-wing extremism, xenophobia, nationalism, racism and antisemitism is once again sweeping over what we once perceived as open and democratic societies, closing in on us all, imbuing social relations with ever-increasing fear and hatred of “the other”, an invisible and mostly imagined enemy that changes with dominant political interests. For generations, the instruments utilized to eliminate inconvenient narratives from official histories have included marginalization and complete erasure of all traces of populations that disturb the accepted mythology of constructed national identities.
One of the most concrete examples of this erasure lays in the aftermath of the Holocaust in Eastern Europe, and here we focus our attention on the regions of Romania, former Bessarabia and Bukovina. Despite the extermination of more than 500,000 Jews and Roma in this area during World War II, rather than commemorate these atrocities for posterity and in show of respect to the massacred, historical and political forgetting continued to bury the enormous impact of what had once been a flourishing cultural presence. Entire towns, neighborhoods, cemeteries, whisper the absence of these former inhabitants…
To counteract this tendency of erasure and to highlight the mechanisms of forgetting that are still at work here, we have initiated The Future of Memory, a transnational interdisciplinary platform of Holocaust remembrance, with events and exhibitions organized in cities where pogroms or deportations took place. A centralized archive of all the material produced for these exhibitions along with future undertakings will be collected in a comprehensive website that will also include user-generated content.
The mission of this project is to raise awareness in the public about the participating country’s and individual cities’ past, reactivating memory through contemporary art and media, connecting the past to the present, documenting the last witnesses, personalizing history through oral narratives, creating connections between people and opening up public spaces for debate and mutual understanding. The project also functions as a model for developing a broader consciousness through action, where local partners take on the responsibility of addressing their cities’ histories, thereby combating increasing nationalism, antisemitism, and ethnic hatred while establishing links with each other through shared preoccupations.
In ”1984”, George Orwell wrote, “He who controls the past, controls the future.” Our goal is to subvert any exclusive narrative from controlling our past, and reveal the plurality of stories that created this past, to transmit these personal experiences to the next generations, to learn from them and use them to shape a better future. In essence, The Future of Memory becomes a struggle against forgetting and a public repository of memories.
We are launching our platform in Bucharest, in January on the dates coinciding with the Bucharest pogrom of 1941. Future exhibitions will take place at the end of May in Oradea and Cluj, at the end of June in Iași, and at the end of July in Chișinău.
Text by Olga Stefan